Însenina-mi fața, Doamne! ! !
Să lucească-n bucurii! !
Chiar de-or trece veri și toamne,
Să privesc:
Doar senin spre veșnicii! !

Dă-mi senin din cer-albastru!
Proaspăt din munte-sihastru!
Și din roua-nlăcrimată!
Un senin-fără de pată!

Însenina-mi ochii, Doamne! !
Să zâmbească și-n-necaz!
Ațintește-i catre Soare!
Către țărmuri de topaz!

Dă-mi senin din apa rece,
Printre stânci ce se petrece,
Din izvoare-cristaline,
Să am zâmbet și-n suspine! !

Însenina-mi, Doamne, dorul
Să țintească doar spre Glorii! !
Și-al meu Duh,
Mai senin să își ia zborul!

Dă-mi a TA seninătate! !
Să răzbească orce noapte! !
Fața să-mi lucească-n ploi! !
Până-n ziua de apoi! !

Dă-mi, te rog, Al Tău Senin,
Să trec arșita-n pustie,
Și-n mahramă de alin,
Fața-nseninată fie! ! !

Însenină-mi Doamne, viața! !
Zâmbete să-mi deie fața! !
Lacrimi-limpezi și senine
În-dorul: să te aștept - numai pe TINE! !